Cum sună o discuție între cei care fac subiectele la Bacalaureat
Băi, oare ce temă să abordeze la subiectul II?
Eu zic să le dăm ceva legat de etică, moralitate, principii.
Nuuu, prea dificil. Altceva.
Ceva legat de sport? Nadia Comăneci, Gică să fie bine Hagi, Victor nu-i așa Pițurcă, forța Steaua, la sport și politică ne pricepem cu toții.
Perfect, rămâne sportul.
Dar la subiectul III?
Am putea să le cerem să demonstreze apartenența la gen.
Băi, tu chiar ai innebunit? Iar vrei sa pice pe capete și să apară Eminescu în meme-uri pe Facebook?
Ok, atunci să caracterizeze personajul dintr-un basm, asta ar trebui să fie simplu.
Hmm, mai bine la alegere dintre un basm și încă vreo două romane, să nu care cumva să-i punem în încurcătură.
Și la anul?
La anul ce?
Păi la anul ce le dăm? Doar trebuie să promoveze din ce în ce mai mulți, iar vrei să ne sară părinții în cap că avem un sistem de învățământ dezastruos?
Ok, atunci îi punem să scrie un text de câte cuvinte vor ei, despre ce vor ei, respectând ce reguli vor ei.
Da, dar cum facem cu baremul?
Baremul îl fac tot ei. (de aici)
Bonus, subiect de matematică de clasa a 8-a (Subiectul I, punctul 6): “3 elevi au luat nota 10, câți elevi au luat nota 10?”.
,
indeed these are as say prof dr mircea orasanu
also these subjects as say prof dr mircea orasanu are wrong and same for definitivat so called as subjects
sigur ca trebuie ca sa
so some as definitovat as bacalaureat indeed
• 28 iunie 1919
Dumitru Cioc, n.28 iunie 1919, com.Bistretu-Dolj. Studii: Liceul militar D.A.Sturdza Craiova 1930-1938, Scoala de Ofiţeri de Artilerie 1938-1940, Facultatea de Construcţii feb.1945-iunie 1948 calificativ Cum Laude, doctor inginer 1968 cu teza ”Calculul mişcărilor nepermanente în conducte, sonicitate şi pompaj sonic”. În anii ‘70 construcṭiile hidrotehnice ṣi cercetările în hidraulică erau domenii care luaseră amploare. Până atunci se lucrase deja la Canalul Dunăre Marea Neagră, se construiseră barajele de la Vidraru ṣi Porṭile de Fier. Inginerul Dumitru Cioc era un specialist reputat. Lucrase la proiectarea barajelor ṣi era profesor ṣi decan la Facultatea de Hidrotehnică. Împreună cu rectorul Radu Priṣcu, inginerul Cioc s-a străduit să obṭină construirea unor noi sedii pentru Facultatea de Hidrotehnică ṣi Laboratorul de Hidraulică. dar prof dr mircea orasanu a pus bazele aplicatiilor transformarilor conforme si in miscari nepermanente si in conducte
Caius Iacob (n. 29 martie 1912, Arad – d. 6 februarie 1992, București) a fost un matematician român, membru al Academiei Române (din 1963). A fost profesor la Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Cariera universitară și-a început-o în 1935 ca asistent la Școala Politehnică din TimișoarRomâne (din 1963). A fost profesor la Universitatea din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Cariera universitară și-a început-o în 1935 ca asistent la Școala Politehnică din TimișoaraA adus contribuții în domeniile mecanicii fluidelor și analizei matematice, preocupându-se în special de mișcările plane ale fluidelor incompresibile, de mișcările la mari viteze subsonice și supersonice, de soluțiile aproximative în dinamica gazelor, precum și de problema de limită din teoria potențialului. multe din rezultate sunt stabilite de prof dr mircea orasanu mai ales teoria integralei lui Cauchy
Cabiria Andreian Cazacu priveşte prin cameră, nu fără o notă de deznădejde. „De când s-a făcut curat, nu mai găsesc nimic.“ S-a întâmplat că a fost vizitată de o nepoată, una dintre puţinele dăţi în care cineva din exterior îi calcă pragul, iar ruda aceasta s-a gândit să o ajute. I-a strâns toate hârtiile, fotografiile vechi, cărţile în stive ordonate şi le-a plasat în locuri strategice, să nu te împiedici de ele. si prof dr mircea orasanu a venit la dansa si era nemultumit cu lucrarile si pubkicatiile cum zicea unul ca invatamantul acum este dezastruos si se vede clar
Mai multi profesori si parinti au declarat pentru HotNews.ro, sub protectia anonimatului, ca activitati si excursii scolare au fost anulate in Bucuresti, ca urmare a unui apel din partea Inspectoratului, in urma scandalului legat de strangerea fondului clasei. Purtatorul de cuvant al Inspectoratului scolar al Municipiului Bucuresti, Marian Banu, a declarat pentru HotNews.ro ca in ceea ce priveste organizarea de excursii, “urmeaza sa clarificam acest lucru. Excursiile erau intr-adevar organizate prin strangere de bani, dar nu cunosc situatii in care sa fi fost anulate”.
Inspectorul general scolar Constantin Traistaru a declarat pentru HotNews.ro ca inspectoratul nu a facut niciun demers in ce priveste situatia excursiilor si ca nu le-a comunicat telefonic directorilor de scoli si gradinite sa anuleze activitatile extrascolare. “Nu este adevarat, nu exista niciun fel de abordare in aces fel. (…) Nu exista telefoane de genul acesta si nu exista niciun fel de recomandare referitor la acest lucru. Singurul lucru pe care l-am spus in sedinta cu directorii a fost ca sumele de bani este indicat sa fie operate prin asociatia de parinti de la nivelul scolii”, a afirmat Traistaru. uite cu ce se ocupa astia spune si prof dr mircea orasanu pentru imbunatatirea invatamantului chiar daca exista zeci de scoli unde lipsesc profesorii care sa faca orele mentionate in program sau planificate ,sau clase fara profesori ,intregi si zeci ,ei cu asta sigur poti sa faci bareme de examen si chiar subiecte de examen
ca sa vezi ceva uite Lazăr Dragoș s-a născut la 21 noiembrie 1930 în satul Ursad, comuna Șoimi, județul Bihor (interbelic), din părinți țărani, de religie creștin ortodoxă.
Lazăr Dragoș și-a început studiile liceale la Liceul „Samuil Vulcan” din Beiuș în anul 1943, obținând diploma de bacalaureat la Cluj, în anul 1951. La Liceul „Samuil Vulcan” a fost coleg de clasă cu alți doi viitori membri ai Academiei RomâneÎn anul 1963 este premiat de Ministerul Educației și Învățamântului pentru contribuțiile aduse în domeniul hemodinamicii.
În anul 1964 și-a susținut teza de doctorat cu subiectul „Teoria aripii subțiri în magneto-aerodinamică” sub conducerea profesorului Caius Iacob. În același an, obține premiul „Simion Stoilow” al Academiei Române pentru cercetările sale în domeniul magneto-hidrodinamicii. aici si prof dr mircea orasanu a obtinut rezultate remarcabile in 1975 -88,90,92 mai ales in teoria problemelor de tip Riemann – Hilbert la seminariile lor si atunci cum sa se desfasoare o discutie privind subiectele si baremele de la examenul de bacalaureat
problemele legate de bacalaureat au fost rezolvate de fostul ministru al invatamantului Stfan Balan , București) a fost un profesor universitar român, inginer doctor docent, membru titular al Academiei Române.[2]:p. 75
A fost din 1958 ministru adjunct al Învățământului și Culturii, iar din 23 martie 1963 titularul acestui departament (până în 19 august 1969)[3]. Anterior ocupase funcțiile de președinte al Comisiei de Stat a Standardizării, președinte al Comitetului de Stat pentru Tehnică (1952-1955), președinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular București, ministru al Construcțiilor (1956-1958). Între 1965-1969 a fost membru supleant al CC al PCRLexiconul Tehnic Român (1949 – 1955) – coordonator și coautor
Lexiconul Tehnic Romîn (1957 – 1968) – coordonator și coautor
Galileo Galilei (1957)
Mecanică teoretică (1959) – în colaborare cu Victor Vâlcovici, Radu Voinea ș.a.
Cromoplasticitatea (1963) – în colaborare
Încercarea construcțiilor (1965, traducere în limba franceză în 1970)
Din istoria mecanicii (1966) – în colaborare cu I. Ivanov
Complemente de mecanică teoretică (1975)
unul din marii matematicieni a fost victor valcovici care a lasat metode fundamentale de promovare si de obtinere a rezultatelor remarcabile sau cu note mari a bacalaureatului pe care prof dr mircea orasanu l-a cunoscut si Victor Vâlcovici (n. 9/21 septembrie 1885, Galaț; de la acesta aveai ce sa inveti
ca sa vezi astia cauta sa arate ce ca sa vezi rezultate deosebite au obtinut la bac din 2018 de unde haida cum i-a invatat pe astia cineva nici nu stii daca astia au fost elevi sau absolventi si ce au absolvit te pomenesti ca licee sau colegii pai exista asa ceva aici ia zi de care
deci iti dai seama ca astia fac subiecte de bacalaureat sau si mai mult si toate subiectele sunt facute de astia care sunt cam pe dinafara ca si aia care suporta astfel de subiecte si ce sa vezi exact ce iese sau a iesit . si astfel ca sunt plini de furie si turbeaza da turbeaza rau si asta nu de acum exact ce spunea si prof dr mircea orasanu acum rasucesc covorul ,sa vedem daca a mai ramas ceva din el
deci ca sa vezi isi pun problema sa faca subiecte sau mai discuta pentru diverse cum ar fi bacalaureat sau definitivat sau alte zise diverse ca la ei e totuna dar nu au capacitatea de a face subiecte despre gramatica , ca cine a mai inventat si asta ca in sec XIV nici pomeneala de asa ceva;si prefera agramatica ca este mai la indemana; si cum spunea un englez la o conferinta tinuta intr-o tara care avea si un mediator si sa vezi zicea englezul cam asa : in tara asta jumatate din oameni sunt debili mintali sau nebuni ,si moderatorul l-a oprit enervat si i-a zis englezului te rog sa-ti retrai cuvintele ; si a zis englezul ,, imi retrag cuvintele si afirm ca in tara asta jumatate din oameni nu sunt nebuni , cam asa ceva este in romania si la fel cu matematicienii care afirma despre ei ca sunt matematicieni ;dar jumatate din ei sunt falsi sa vina englezul si sa-si retraga cuvenyele si aici
ceke de mai sus sunt adevarate cum observa prof dr mircea orasanu si chiar mai mult cum de altfel remarca si englezul cu pricina cand se referea la la jumatatea nebuna a unei populatii si are ca aplicatie si pe astia care se cred matematicieni ,dar de fapt sunt falsi matematicieni si ei compun sau fac subiecte de matematica ,iti dai seama nu ,si ajungem aici cu asa zis-ul bacalaureat; este o pretenyie mare poate or fi dar e greu sa gasesti aici mai mult de 9-10 % de matematicieni autentici ..
cele de mai sus sunt adevarate cum observa prof dr mircea orasanu si chiar mai mult cum de altfel remarca si englezul cu pricina cand se referea la la jumatatea nebuna a unei populatii si are ca aplicatie si pe astia care se cred matematicieni ,dar de fapt sunt falsi matematicieni si ei compun sau fac subiecte de matematica ,iti dai seama nu ,si ajungem aici cu asa zis-ul bacalaureat; este o pretenyie mare poate or fi dar e greu sa gasesti aici mai mult de 9-10 % de matematicieni autentici ..
problema este ca represiunea este puternica in invatamant ceea ce se vede clar in orice moment si aspect, fiecare manifestare este insotita de o represiune deci asta o poate spune pe detaliu si prof dr mircea orasanu ,deci cum ar putea bacalaureatul sa se desfasoare altfel decat ca acum sau si alte concursuri
desigur ca astfel trebuie ca sa vedem ce anume sa facem dar nu facem
in multe situatii putem gasi toate problemele care apar in legatura cu bacalaureatul sau definitivatul incat cum se vede in loc de esenta problemei se publica tot felul de anunturi si . Raporturile juridice ale Şcolilor Doctorale cu doctoranzii. Contractul de studii universitare de doctorat
Art. 27
(1) Drepturile şi obligaţiile ce revin SCOSAAR, conducătorilor de doctorat şi doctoranzilor se stabilesc prin contractul de studii universitare de doctorat. Prevederile şi clauzele contractului au ca obiectiv final realizarea temei de cercetare.
(2) Contractul de studii universitare de doctorat se încheie între Şcoala Doctorală si doctorand. şi este semnat de doctorand, conducătorul de doctorat, directorul Şcolii Doctorale, preşedintele CŞ şi preşedintele SCOSAAR..
(3) Neînţelegerile dintre doctorand şi Şcoala Doctorală sau dintre doctorand şi conducătorul de doctorat se rezolvă de CŞ.
Art. 28
(1) Contractul de studii universitare de doctorat se încheie pentru fiecare etapă a studiilor universitare de doctorat, respectiv etapa de pregătire universitară avansată şi etapa de cercetare ştiinţifică.
2) Contractul de studii universitare de doctorat, pentru etapa de pregătire universitară avansată, cuprinde obligatoriu următoarele elemente (date):
a) datele de identificare ale SCOSAAR, Şcolilor Doctorale, conducătorului de doctorat şi ale doctorandului;
b) tipurile de competenţe şi modalităţile de formare şi de evaluare a acestora;
c) perioada de pregătire universitară avansată;
d) cuantumul lunar al bursei (în cazul doctoranzilor bursieri);
e) indicatorii minimi de performanţă ştiinţifică de îndeplinit de către doctorand, cu accent pe rezultatele în învăţarea prin cercetare şi studiul individual, pe participarea la conferinţe şi alte evenimente ştiinţifice;
f) modalităţile de stabilire şi de recuperare a cheltuielilor, în cazul nefinalizării programului de pregătire universitară avansată, din vina doctorandului.
(3) Contractul de studii universitare de doctorat pentru etapa programului de cercetare ştiinţifică va cuprinde obligatoriu următoarele:
a) datele de identificare ale SCOSAAR, Şcolilor Doctorale, doctorandului, conducătorului de doctorat şi echipei de cercetare;
b) tema de cercetare aleasă;
c) termenul de finalizare a tezei de doctorat;
d) indicatorii minimi de performanţă ştiinţifică de îndeplinit de către doctoranzi, cu accent pe publicaţii şi participarea la conferinţe şi alte evenimente ştiinţifice;
e) bugetul de cercetare alocat, care va include cheltuielile privind personalul, cheltuielile de logistică, de informare, de participare la conferinţe, seminarii şi alte evenimente ştiinţifice, şi, după caz, cuantumul bursei;
f) condiţiile de prelungire a termenului de finalizare;
g) modalităţile de stabilire şi de recuperare a cheltuielilor, în cazul nefinalizării programului de studii universitare de doctorat, din motive imputabile doctorandului.
(4) Schimbarea temei de doctorat se face o singură dată, cu acordul părţilor semnatare şi cu aprobarea CŞ.Art. 47
Evaluarea internă a calităţii programelor de studii universitare de doctorat va urmări:
a) misiunea şi obiectivele programelor de studii universitare de doctorat;
b) conţinutul şi desfăşurarea programelor de studii universitare de doctorat (curricula);
c) publicarea rezultatelor programelor de studii avansate şi de cercetare, inclusiv:
– publicarea în format electronic pe Internet a rezumatelor în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, de preferinţă în limba engleză;
– publicarea pe Internet a unei prezentări a rezultatelor activităţii de cercetare a doctoranzilor (lista de publicaţii, brevete, conferinţe etc.);
– publicarea pe internet a tezelor de doctorat susţinute public;
d) cerinţele specifice ale diferitelor modalităţi (forme) de predare;
e) existenţa mijloacelor de documentare, învăţare şi cercetare, precum şi a logisticii de care beneficiază doctoranzii;
f) calitatea profesională a personalului implicat în derularea programelor de studii;
g) modalităţile de evaluare a cunoştinţelor şi de testare a abilităţilor doctoranzilor pe parcursul pregătirii;
h) evaluarea anuală din partea doctoranzilor, obţinută prin chestionare supuse confidenţialităţii;
i) gradul de implicare a doctoranzilor în asigurarea calităţii programelor de studii.
Art. 48
Art. 49 (1) Evaluarea activităţii doctoranzilor este orientată predominant către rezultatele activităţii de cercetare, avându-se în vedere: publicaţii ştiinţifice, participarea la conferinţe, brevete, respectiv calitatea acestora, estimată prin citări, premii etc.
(2) Evaluarea activităţii doctoranzilor urmăreşte explicit toate competenţele pe care doctorandul trebuie să le dobândească şi să le dezvolte în cadrul programului de studii universitare de doctorat, conform Calificării de nivel 8 din Cadrul European al Calificărilor (EQF) şi din Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC).
(3 ) Procedurile şi criteriile de evaluare trebuie să permită:
a) aprecierea performanţelor doctoranzilor şi ierarhizarea acestora;
b) analiza progresului doctoranzilor în dobândirea cunoştiinţelor şi a deprinderilor cerute de calificarea profesională vizată;
c) verificarea administrativă şi academică pentru a asigura corectitudinea procedurilor;
d) informarea doctoranzilor despre strategia evaluării, metodele, criteriile evaluării şi performanţele aşteptate.
(1) Şcoala Doctorală care, după o perioadă de 5 ani, nu a trecut printr-un proces de evaluare internă şi externă şi nu a îndeplinit standardele de calitate intră în faza de lichidare, de maximum un an universitar , în care nu mai beneficiază de dreptul de a organiza admitere de noi doctoranzi.
(2) Competenţa lichidării Şcolii Doctorale aparţine SCOSAAR prin CŞ, care informeaza Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului şi ARACIS despre procesul şi rezultatul lichidării.
Capitolul al V-le precum se vede deci numai formalisme
m any situations can be approach as prof dr mircea orasanu with many norms and more excess .) Denumire:
Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Matematică, Departamentul de Cercetare Stiinţifică
Director de Departament: prof. dr. Mihai Anastasiei.
Corespondenţă: anastas@uaic.ro
Misiune:
Departamentul de Cercetare Stiintifica a Facultatii de matematica a luat fiinta prin hotarare de Senat in 2008.
Misiunea sa principala este de a coordona activitatea stiintifica din Facultate sub toate aspectele : stabilirea domeniilor de cercetare, atragerea de fonduri de cercetare, structura resurselor umane, publicarea rezultatelor in articole stiintifice si monografii, evaluarea impactului rezultatelor cercetarii, recunoasterea valorii Departamentului in mediul academic national si international.
O sarcina importanta a Departamentului este de a prezenta raportarea anuala privind aspectele mentionate. Pentru anul 2010 aceasta raportare se poate consulta mai jos.
In 2010 membrii Departamentului de Cercetare au desfăşurat o activitate de cercetare fructuoasă concretizată în 87 lucrări ştiinţifice publicate în structura : 75 in reviste cotate ISI, 6 în reviste din BDI, 2 în volumele unor conferinţe internaţionale şi 4 în reviste naţionale.
Au fost publicate 3 monografii in limba engleză şi au fost prezentate 12 lucrari invitate la manifestări ştiinţifice internaţionale.
Lucrările ştiinţifice ale membrilor Departamentului de Cercetare au fost citate în anul 2010 de 646 ori, din care 545 de citări sunt din reviste ISI, iar 101 din reviste indexate BDI.
Această amplă activitate de cercetare a fost parţial suportată de un grant naţional (de tip proiect complex cu aplicaţii industriale) de 10 granturi de tip IDEI din cadrul PNCDI II şi de un grant internaţional.
aplicatii, algebra logicii, structuri generalizate si hiperstructuri algebrice. Aplicatii ale algebrei abstracte in informatica.
– Teoria masurii si integrarii, teoreme de tip Radon-Nikodym pentru multimasuri, integrale multivoce, analiza multivoca. Optimizare vectoriala cu multifunctii; probleme de echilibru vectorial.
– Geometria fibrarilor diferentiabile, geometrie Finsler si Lagrange, structuri geometrice pe varietati diferentiabile si in fibrari diferentiabile, subvarietati, aplicatii biarmonice, geometria sistemelor de ecuatii diferentiale, aplicatii ale geometriei in Mecanica si Fizica teoretica. Functori de omotopie.
– Analiza neliniara, ecuatii de evolutie, probleme de viabilitate si invarianta pentru incluziuni diferentiale. Controlabilitate si timp optimal;
– Ecuatii diferentiale si inecuatii variationale stochastice, control optimal stochastic. Viabilitate si invarianta pentru ecuatii diferentiale stochastice.
– Mecanica mediilor continue: Modele matematice ale solidelor şi fluidelor, probleme specifice şi metode matematice.dar putem prezenta si contributiile prof. Dr. Mircea Orasanu in cazul functiilor analitic generalizate si alte aspecte
Aici prof. Dr. Mircea Orasanu arata ca avem ecuatii lui l. Prandtl si a redus-o la rezolvarea unei probleme mixte ,exista coonvingerea ca circulatia notata c introdusa de jukovsky poate fi asimilata din existenta unei viteze finite la bordul de fuga faptul acesta este interpretat in supozitia ca exista o viteza indusa pe segmentul (-b,b), care apare din domeniul turbionar exprimat de relatia wp =1/4 (
i-k )..si aceste expresii fiind necunoscute pe s si,si intervine ipoteza simplificatoare a ;lui prandtl sadica dmitem ca este o suprafata de discontinuitate plana paralelala voo si urmeaza ca Rz= vc(y)dy
sa te duci si sa vezi si apoi sa vii sa discutam
ca sa vezi cum sa ii intereseze invatamantul deci si educatia ca ei vor sa intre cu demnitate in europa si au de toate si europrenii gata au intrat cu demnitate in europa si atunci au facut si discutii intense de cum sa faca subiecte pentru bacalaureat , si ce au scos , cum ce au scos ? ce nu se vede ; e clar
deci se fac bareme o multime si subiecte de bacalaureat cam tot asa ca oricum tot asa ramane in mod legal dupa legalitatea lor cand ii da afara pe cei care au muncit si conform demnitatii in europa sau nu e tot aia ca lucrurile sunt aranjate si deci isi iau ce nu e a lor si gata ca pana acum si care este chestua ? ce e ceva ,du-te si reclama sau ce vreu tu
deci e ca si rezolvata problema ca astia care au zece vile masini si bani cu lopata intra cu demnitate in europa cum se vede si aia din vest tot asa ca pana acum si aia care fac bareme si subiecte de bacalaureat tot asa ca au bani zece masini si trebuie sa intri cu demnitate in europa ,in rest ce mai conteaza , ca de aia au fost dati afara profesori buni sa intre astia si sa faca bareme sau subiecte,indiferent cum ies , si la fel la referendum ,dar sa pastram zic astia aparentele , ca uite asa buni sefi de catedra ,dati afara fara multa din vorba ,ca asta e o treaba de demnitate in europa si, ai vazut ca merge
deci romania merita mai mult cum spun astia adica astia care merita si intra in europa inafara de zece masini ,zece vile mai trebuie ca pe langa bani o gramada sa aiba si zece terenuri si nu orinude mai aproape si uite asa o sa faca si baremuri si subiecte de bacalaureat ca oricum nu conteaza cine-l scrie sau daca-l scrie , ce nu se poate ,ei bine o sa vezi ca se poate , ca romania merita mai mult si se intra si cu demnitate,gata e rezolvat, ca si aia la fel fac si zic ca merita mai mult
si acum ca merita Romania sa intre in Europa si o tine asa au venit astia cu Referendumul ala ca sa mai bage o stanga gol pe dinauntru ca n-are idei la fel ca si ala cu cerebelul gol care l-a propus ,dar de dimineata pana seara numai afise si ca sa iei o gura de moloz tot ei bat campii aia care merita in Europa ca sa vezi maresc sau au marit ba una ba alta ba pensii si pe urma o lasa moale si-si freaca mainile si zic : i-am dus si acum ,si ce sa vezi dupa bareme si bacalaureat apar aia care zic : ati vazut ?,v-am spus noi
deci romania merita mai mult ,adica romania ca nu e vorba de noi unde astia care ne sunt inferiori vorsa ne conduca si vin in valuri uriase dau buzna la fel ca aia zisi din europa si o tin asa de ani buni ;eu sau noi care le suntem superiori n-o sa le permit sa-mi stea pe cap alti ani buni ,n-am motive intemeiate sa-i las , mai ales ca nu sunt in stare sa faca subiecte de bacalaureat sau bareme sau orice legate de lectii si invatamant; te uiti si-i vezi ,pana nu-i dam nici nu stam de vorba ,si asta impreuna cu aia din west care sunt total inacceptabili ; clar
dar in anumite situatii exista o preocupare pentru un bacalaureat corect cum ar fi la colegiul n iorga superior colegiului aurel vlaicu in acest sens observa prof dr mircea orasanu si la fel pentru definitivat